Niște tineri documentariști au de făcut un reportaj despre munca într-o întreprindere de strunguri. Doar că Documentar despre… este și un film ludic, aproape obraznic despre propria facere.
Probabil că nu a fost prima oară când Ioana Holban, fiica regizoarei Florica Holban și a operatorului Paul Holban, s-a jucat de-a cinemaul, însă de data aceasta a și filmat joaca. Documentar despre… este un film asumat stângaci și aparent naiv, un film despre film în care tinerii Sahioți vor să documenteze un program de mentorat al muncitorilor nou-veniți din Întreprinderea de Mașini-Unelte din Arad. Și vor să o facă conform regulilor școlărești ale cinemaului, ale politicii, dar și după cele ale propriilor capricii, astfel încât nu e niciodată clar – oricât ar fi de anti-iluzionist — ce e fermecător, ce e insolent și ce-i precaut la un asemenea Documentar despre… (Călin Boto)
Fiica unor Sahioți de cursă lungă, cineasta Ioana Holban (n. 1954) a făcut parte din provocatoarea generație optzecistă a documentarului românesc, alături de Ovidiu Bose Paștina, Laurențiu Damian, Copel Moscu, Tereza Barta și alți tineri care, deși aflați în locul nepotrivit și la momentul nepotrivit, s-au folosit de cinema pentru a chestiona de-la-sine-înțelesurile comunismului românesc târziu. A absolvit IATC în 1977 și a fost printre ultimii documentariști ai Studioului Sahia, devenit falimentar în a doua jumătate a anilor ’90.